de ce te-ai vinde pe „cativa” arginti!?

  …repet „de ce te-ai/ai vinde pe cativa arginti”,  apropiatii,oamenii care ti-au fost mereu alaturi?

          merita?

 ce poti obtine? o friptura mai suculenta,o sticla de vin mai bun si cam atat, cred!

 argintii aia  nu dureaza,se duc asa cum au venit

 se poate trai la fel „dupa”  ?

mai ai curajul sa saluti persoana  aceea uitandu-te in ochii ei fara jena?

      Ma minunez de putina vreme cum oameni  aparent normali, pe care ii stiai de-o viata,  se schimba radical fara sa le fi facut ceva rau; apoi afli cu stupoare ca au trecut de partea cealalta, ca e mai interesanta barfa platita decat o prietenie.

   Conteaza sa ai pe cine suna in miez de nopate sa ceri un sfat, ajutor sau un umar pe care sa plangi putin sau avantajul material iluzoriu  pentru ” mici servicii” ?!

never mind

 

Anunțuri

Mama masii de viata si de scoala romaneasca

               MA BUCUR CA TRAIESC IN romania,mama ei de viata!Deci  sa incepem cu inceputul: am si eu niste copii care merg la scoala,ghinion o sa-mi ziceti.Asa e!Din intamplare unul invata dimineata si  doi dupa-amiaza,asa am aflat ghidusia   despre care va scriu acum.Ma duc sa-l iau pe cel mic de la cursuri si daca tot aveam drum  si cei mari intrau  la cursuri i-am dus eu la scoala;la poarta scolii stupoare,nu erau lasati sa intre in curtea scolii pe motiv ca este sedinta  .Copiii nu fusesera anuntati cu o zi inainte  asa ca au venit la cursuri la ora normala.DAR nu aveau voie sa stea nici macar in curtea  scolii ca nu doreau agentii de paza, ei se ocupa cu educatia in romania.Asadar copiii care frecventeaza cursurile dupa-amiaza au stat o ora, care pe unde a apucat ,majoritatea locuiesc in alte cartiere.Care este frate rolul scolii si al profesorilor   in romania?De ce ii mai dam la scoala?
Oare traim intr-o tara cu scoala militarizata si nu am aflat si eu ,ca-s asa mai confuza de fel?
Am ajuns si la Inspectoratul Scolar si la Primar si incerc maine si la dom’ Funeriu sa-l intreb daca i-ar place ca pe fiica domniei sale  sa o dea afara din scoala un agent de paza  si sa stea o ora nesupravegheata,ora in care i se poate intampla orice,pentru ca este in afara scolii,nesupravegheata.Nu am putut intra nici eu macar in curtea scolii ,nu mai vorbesc de incinta scolii, ca sa pot lua legatura cu cineva avizat  care sa ma lamureasca ce se intampla cu elevii in timpul cat ‘mnealor sunt in sedinta.Sunt de acord,salarii mizere si tot ce decurge din asta,dar pana la a-ti  bate joc asa de copii este cam mult;nu-ti mai place situatia iti dai demisia si gata,faci ceva  platit mult mai bine .Nu cred ca ii tine cineva cu forta,toti se bat cu pumnul in piept,rup hainele de pe ei strigand sus si tare ce le pasa de viitorul bietei noastre tarisoare si de copiii astia care  ne vor sustine financiar fondul de pensii.Vai steaua noastra,nu ne  respectam copiii dar avem pretentii  de la ei,ne uram unii pe altii ,suntem niste monstrii.Am sa ma bat pana in panzele albe pentru drepturile fundamentale ale copiilor pe care nimeni nu le mai respecta nimeni si am sa incerc sa le explic inca odata autoritatilor ca ar trebui sa ne reprezinte interesele,sunt pusi de noi acolo  sa ne serveasca nu sa-si bata joc.Ei bine, nu ma dau batuta si nu plec frate din tara asta nici daca ma dau afara ,am sa-i bombardez cu memorii si am sa protestez pana se vor misca  lucrurile spre bine si normal.

Ne urmareste un blestem?

 Este ora 19,25  ,ma uit siderata la TV si recunosc sunt muta de uimire din nou.Nu am avut postari despre politica dar acum nu ma pot abtine.Un nene primar din Calarasi a avut tupeul sa-si injure concetatenii  de la o tribuna si tot ‘mnealui este indignat,spune ca a facut-o ca un tata,ca este „tata’ lor” ca la varsta domniei sale isi poate permite .Discurs  mai ceausist decat la nenea asta demult n-am mai auzit.Invitat la emisiune este domnul Vosganian care a spus un lucru tare adevarat:ca nu a mai auzit de conducatori care sa-si urasca atat de mult poporul;asta se intampla ,dar trebuia s-o aud formulata de altcineva ,recunosc.Au inceput sa ma depaseasca evenimentele ,cred ca am obosit ,nu suntem o natie de prosti dar ne comportam ca atare.

Dusa cu nervii capului….

1.a inceput scoala…..pfuai….”multumiri  maxime” domnului  ministru    ;    2 .    a fost si prima sedinta cu parintii….     ;       3.”darile” catre scoala de stat au ramas la acelasi nivel ca anul trecut sau au mai crescut putin ; 4.profesionalismul unor profesori discutabil ;  5.exista oameni care o duc mult mai greu decat noi, dar asta nu ma linisteste de loc;   6.am copii intelegatori ; 7.nu disper, incerc sa ma adaptez   ;  8.traiesc in romania si nu sunt prea mandra de asta   ;    9.nu mai am timp liber;     10.vreau ca durata zilei sa se mareasca oficial la 40 de ore ;  11.mi-e dor de vara si de linistea din vacanta  ;12. incepe sa fie dificil sa fii „Oblio”(asta referitor la film si la comentariul  de la postul anterior);   13.ce si cum e normalitatea si decenta,asa in general nu neaparat intr-o situatie data;   14. inca sunt optimista  (moderat-sa nu exageram);   15. traiesc;                          

Mofturi urbane sau nesimtire crasa?

          Azi ,o zi superba soare,  zambete si o privire aruncata spre masina mea cam  murdara de la ploile din ultimele zile ma face sa ma hotarasc sa o duc civilizat la o spalatorie cunoscuta,are clar nevoie de un tratament de curatare specializat.Bun,ajung la locul faptei ,o predau unui specialist si astept linistita cu  o cafea in fata sa primesc „galmutza” curata   ca o floricica.                                                                                                                                                                                       Primesc cheia si dau sa platesc,ma loveste o privire fioroasa  fix intre ochi si nu pricep despre ce-i vorba,incerc inca o data sa-i dau banii specialistului care se uita zeflemitor la mine si zice:” da’ la masina asta atat de mare   e alt pret,nu vedeti ca-i jeep?”simt ca mi se face rau,bai,eu am o galmutza de Opel Meriva,nu-i jeep frate,oricat mi-as dori eu asta ,nu se transforma si    pace.                                                                                                                                                                                Vine sefu’ nervos si spune acelasi lucru „nu-i autoturism ,nu vedeti cat e de mare?”.Zic: domne’ hai sa-ti arat talonu’ daca nu ma  crezi  pe cuvant,in fine,n-am avut pe cine lamuri,am platit amuzandu-ma pana la urma, ca cineva imi ia masina drept jeep de fitze si am plecat.                                                                                                                                                                               Neam de neamu’ meu ,maica ,nu mai duce masina la spalatoria aia!Acum mi-a trecut  supararea ,dar tot nu inteleg cum pot fi atat de mitocani .Asa au inteles ei sa se poarte si adapteze la vremurile astea de criza,au uitat cat de amabili si civilizati erau la inceput.E moft sau un lucru normal sa platesti doar serviciul prestat si daca e ok ,lasi tu un tip de 15-20%,daca nu-nu.Asta aventura urbana am avut eu azi,maine sigur o sa-mi fie bine,nu-i asa?

Alt strigat de ajutor

                     De fapt  nu e vorba de ajutor ci de dreptul la viata decenta al unui copil la fel ca multi altii din lumea asta ingrata care nu pricepe sau ignora cu buna stiinta faptul ca viitorul sunt copiii de care avem sau nu grija si asta din comoditate si rautate.Incerc sa dau un copy/paste la postarea    http://kalimeradreaming.blogspot.com/2010/02/imi-cumpar-pusca-din-banii-statului.html      

Imi cumpar pusca din banii statului!

In fiecare zi, cand ies cu Nelson la plimbare, caut o sticla de plastic cu care sa ne jucam. Ma topesc cand il vad alergand vesel, cand latra fericit si asteapta sa-i arunc sticla.

Dintr-un colt al parcarii, fie vara, fie iarna, patru ochi urmaresc jocul nebun al potaii mele si zambesc. Se bucura sincer de prezenta lui iar el ii simte, astfel ca se duce sa-i salute de fiecare data.

Este Luca, insotit de tatal sau. Luca nu este un copil ca oricare. Nici parintii lui nu sunt parinti ca oricare. Sunt oameni pentru care timpul si banii nu inseamna fericire. Si-au lasat joburile bine platite si muncesc in ture, ca sa nu-si lase fiul singur. Nu au gasit pe nimeni care sa le poata suplini absenta mai mult de doua ore. S-au sacrificat. Traiesc ca soarele si luna, se intalnesc doar seara sau dimineata, cand unul vine dupa tura de noapte, iar celalalt pleaca la munca. Totul, ca sa-si ajute fiul. Da, pe Luca.

Are aproape 14 ani, zace intr-un scaun cu rotile, foloseste pampersi si nu poate vorbi. Nu poate spune ce-l doare, se trezeste noaptea ca din cosmar si urla… Urla… Doar pe ghicite iti dai seama ca-l doare un dinte, ca-l dor rinichii, ca ii este foame sau ca vrea sa se joace. Cand se joaca, iti cauta mainile si-ti loveste palmele una de cealalta, ca sa-l aplauzi. Si merita aplauze, pentru felul in care rezista cu ajutor minim din partea statului, care-si bate joc de el si de familia lui.

Cand era mai mic, trebuia sa poarte corset pentru coloana. A avut statul grija sa-i ia masuri, sa-l confectioneze si sa i-l dea dupa 3 luni, cand copilul deja a crescut si nu mai era bun. La fel si cu pantofii ortopedici. La fel si recuperarea. Bani aruncati aiurea. Va jur ca, daca imi pica in mana candva suma pe care statul a decontat-o pentru aceasta munca in bataie de joc, cumpar o arma si va impusc pe toti cei care ne guvernati! In genunchi si in maini. Ca sa vedeti ce inseamna scaunul cu rotile si cum este sa nu poti nici macar la fund sa te stergi singur! Scarbelor!

Dati o mana de ajutor familiei Stan! Statul isi bate joc de ei!

CONT LEI RAIFFEISEN BANK: RO70RZBR 0000060012304747

Cititi si voi, sa vedeti cum arata o hartie de rahat a statului, in care, cu multe vorbe frumoase „de specialitate”, se sterg pe bocanci cu sufletele acestei familii:


Publicat de Kali Mera la 10:30